Potrivit Bancii Mondiale, Clujul face parte din partea „urbana, dinamica” a Romaniei

Doi economisti ai Bancii Mondiale au publicat o postare intitulata „Calea catre o Romanie mai prospera si mai incluziva” prin care semnaleaza existenta a doua Romanii, una „urbana, dinamica”, iar alta ”saraca si izolata”.

„Daca facem un tur al Romaniei, vom putea identifica doua tari: de o parte o tara urbana, dinamica si integrata in UE si, de cealalta parte, o tara rurala, saraca si izolata”, arata o postare de pe blogul Bancii Mondiale co-semnata de Donato de Rosa, economist principal, si Yeon Soo Kim, economist.

„Bucuresti este o metropola plina de viata, cu servicii moderne infloritoare si cu un venit pe cap de locuitor situat peste media din Uniunea Europeana. Cateva dintre orasele secundare, precum Cluj, Iasi si Timisoara, trec printr-un proces de transformare rapida in centre de prosperitate si inovare; totodata, Cluj incepe sa devina cunoscut ca o regiune de tip Silicon Valley a Romaniei. Insa, atunci cand ajungem in orase mai mici si in zone rurale, avem sentimentul ca aceste locuri se regasesc inca la decenii distanta atat fata de Capitala, cat si fata de restul Europei”.

„A beneficiat cu adevarat Romania de pe urma Europei? Ce poate face Romania pentru ca prosperitatea sa se raspandeasca dincolo de cateva orase mari? Acestea sunt o parte dintre intrebarile la care am incercat sa dam un raspuns prin intermediul unui Diagnostic Sistematic de Tara pentru Romania - o analiza a Bancii Mondiale care examineaza constrangerile si oportunitatile unei cresteri economice incluzive si sustenabile”.

„Sunt putine tarile care au beneficiat la fel de mult ca Romania de pe urma integrarii in UE. Reformele incurajate de aderare au adus investitii straine si au generat cresterea productivitatii si a nivelului de trai. PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la 30% din media UE in anul 1995, la 60% in anul 2017. In prezent, peste 70% din exporturile tarii, care sunt caracterizate de o complexitate tehnologica din ce in ce mai ridicata, sunt directionate catre UE. Cu o crestere de 6,9% a PIB in 2017, Romania este una dintre cele mai performante economii din Europa. In acelasi timp, populatia Romaniei s-a redus incepand cu anul 2000, de la 22,8 la 19,6 milioane, preconizandu-se ca aceasta tendinta de scadere va continua. Intre 3 si 5 milioane de romani, majoritatea apti de munca, traiesc si muncesc in alte regiuni ale Uniunii Europene. Totodata, rata de participare a fortei de munca este de doar 66% (cu un procent modest de 56% in cazul femeilor), ceea ce reprezinta un nivel mult prea scazut pentru a putea compensa procesul de imbatranire si emigratia”.

„Pentru asigurarea unei cresteri economice sustenabile care sa permita convergenta catre nivelul de trai din UE, Romania va trebui sa intreprinda o serie de schimbari”.

„Asa cum in ultimele doua decenii Romania a utilizat accesul la pietele si institutiile din UE pentru a accelera cresterea economica, tot astfel - la momentul de fata - va trebui sa utilizeze aceste piete si institutii pentru a aplana decalajul dintre romanii care beneficiaza de dezvoltare si romanii care sunt lasati in urma. Asadar, tara are nevoie de o forta de munca cu un grad sporit de calificare, investitii mai eficiente si o alocare mai eficace a resurselor”.

„Competentele fortei de munca nu au tinut pasul cu natura din ce in ce mai sofisticata a economiei. Romania a facut trecerea de la exporturi in sectoare caracterizate de utilizarea intensiva a fortei de munca si de un nivel tehnologic scazut la exporturi in sectoare mai avansate, precum industria autovehiculelor, utilajelor, echipamentelor electronice si TIC. Insa, cu un nivel de numai 25,6%, rata de absolvire a invatamantului tertiar este cea mai scazuta din UE. Angajatorii considera ca angajatilor le lipsesc atat competentele tehnice (hard), cat si cele non-tehnice (soft). Romania este in urma din punctul de vedere al numarului de absolventi ai disciplinelor din categoria STIM (stiinte, tehnologii, inginerie si matematica), in timp ce formarea profesionala pentru aspecte non-tehnice este deseori deficitara”.

„Calitatea infrastructurii este profund deficienta. In conformitate cu Raportul privind Competitivitatea Globala 2017-2018, Romania se situeaza pe locul 102 din punctul de vedere al calitatii infrastructurii de transport, intr-un clasament cuprinzand 137 de tari. Constransa de un proces necorespunzator de planificare si de o administratie publica slaba, Romania este singura tara din UE care nu a fost capabila sa valorifice abundenta de fonduri structurale de care a beneficiat incepand cu momentul aderarii. Suma alocata Romaniei pentru infrastructura era de 15,4 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013, plus 17,6 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020. Pentru o tara cu un PIB mediu de 140 de miliarde de euro in perioada 2007-2017, cele 33 de miliarde de euro nu reprezinta o suma de ignorat”.

„Din cauza impredictibilitatii reglementarilor, intreprinderile mici se lupta din greu sa devina competitive si sa faca parte din lanturile valorice globale: Codul Fiscal s-a modificat de 20 de ori in ultimii doi ani! Exista totodata 1.200 de intreprinderi de stat, multe dintre acestea sunt mari si ineficiente si trag in jos productivitatea agregata”.

„Peste un sfert din populatia Romaniei traieste cu mai putin de 5,5 dolari americani pe zi, ceea ce reprezinta cea mai ridicata rata a saraciei din UE. Populatia saraca este deconectata de la factorii ce favorizeaza cresterea economica: jumatate din cei mai saraci, reprezentand 40% din populatia Romaniei, nu are un loc de munca, iar alti 28% traiesc de pe urma agriculturii de subzistenta”.

„Unul din cinci oameni nu are acces la apa potabila, iar o treime dintre acestia nu are acces la toaleta cu apa curenta. Situatia este deosebit de grava pentru populatia de etnie roma, in cazul careia rata de participare pe piata muncii este de 28%, iar rata de saracie - de 70%”.

„Romania ramane una dintre tarile cu cel mai scazut grad de urbanizare din UE, iar un numar ridicat dintre persoanele sarace - 75% din populatie - traieste in zonele rurale. In ultimii cinci ani, doar 2% din populatie si-a schimbat domiciliul, reflectand o mobilitate teritoriala redusa - probabil, ca rezultat al slabelor competente si al politicilor gresit directionate”.

„Sistemul de invatamant se confrunta cu grave probleme: 40% dintre studentii romani fac parte din categoria studentilor afectati de analfabetism functional, ceea ce inseamna ca - tehnic vorbind - pot sa scrie si sa citeasca, insa nu au capacitatea de a aplica aceste competente intr-un mod relevant in viata de zi cu zi. Aproximativ 1 din 5 copii abandoneaza scoala, rata abandonului fiind printre cele mai ridicate din Uniunea Europeana”.

„Indemnizatiile relativ generoase pentru cresterea copilului si lipsa locurilor de munca cu fractiune de norma (part-time) a generat efectul nedorit de inlaturare a femeilor de pe piata fortei de munca. Indiferent daca femeile fac sau nu parte din forta de munca, normele de gen adanc inradacinate continua sa plaseze intreaga povara a cresterii si ingrijirii copiilor si batranilor pe umerii femeilor”.

„O pondere ridicata a fortei de munca continua sa fie blocata in activitati agricole caracterizate de o productivitate scazuta si in alte activitati informale, ceea ce contribuie la o subutilizare a resurselor si o distribuire inadecvata a acestora. Prim urmare, procesul de tranzitie catre locuri de munca mai productive este lent”.

„Cheltuielile sociale inregistreaza un nivel scazut, respectiv 14,4% din PIB, si sunt distribuite asimetric, favorizand pensiile in detrimentul altor categorii. In plus, acoperirea redusa si in continua scadere a drepturilor la pensie in zonele rurale conduc la directionarea din ce in ce mai redusa a resurselor publice inspre populatia saraca din zona rurala. Prestarea de servicii sociale in domeniul protectiei sociale, ocuparii , invatamantului si sanatatii este fragmentata si neconsecventa, in special in zonele rurale, unde nevoile (si beneficiile de ordin economic) sunt cele mai mari”.

„Asadar, care sunt motivele ce genereaza lipsa unei prosperitati impartasite in Romania? Analiza noastra evidentiaza ca acestea se datoreaza partial incapacitatii statului de a se angaja in atingerea unor obiective de politici publice pe termen lung, dar si implementarii necoordonate a acestor politici”.

„Multi romani considera ca politicile publice sunt promovate de interese particulare. Multi suspecteaza ca reformele intreprinse pentru aderarea la UE au reprezentat o chestiune de suprafata si nu au abordat problemele sistemice. Toate acestea au dus la subminarea increderii”.

„In lumina tuturor acestor contradictii, se mai poate mandri Romania cu realizarile sale? Privind retrospectiv, raspunsul este cu siguranta Da. In mai putin de o generatie, Romania a construit o societate deschisa, a consolidat democratia si a atins cel mai inalt nivel de prosperitate din istoria sa. Insa, daca privim spre viitor, romanii ar trebui sa se ingrijoreze. Daca Romania nu remediaza esecurile de guvernanta, cresterea economica va deveni din ce in ce mai volatila si prosperitatea din ce in ce mai putin impartasita de catre toti membrii societatii. O Romanie cu adevarat angajata pe calea dezvoltariiunei societati prospere si incluzive nu ar trebui sa lase pe nimeni in urma”.