Ministerul Culturii a acordat titlul de Tezaur Uman Viu lutierului clujean Nicolae Vadan

Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale (C.J.C.P.C.T.) Cluj, institutie de cultura aflata in subordinea Consiliului Judetean Cluj, anunta faptul ca, in urma demersurilor intreprinse, Ministerul Culturii si Identitatii Nationale a acordat titlul de „Tezaur uman viu” constructorului clujean de instrumente muzicale din lemn, Nicolae Vadan.

Astfel, in urma cercetarilor efectuate in perioada 2003-2016 asupra activitatii mestesugaresti a lui Nicolae Vadan s-a constatat, pe langa o evidenta evolutie si dobandirea unei experiente profesionale inalte, faptul ca mesterul clujean construieste exclusiv instrumente din componenta mai vechii formule traditionale a trio-ului transilvan: cetera (vioara), contra (viola) si gordon (un violoncel legat pe dupa gat), astazi reprezentat de instrumentele moderne: vioara, viola, contrabas. De asemenea, continua traditia de constructie invatata in atelierul predecesoriului sau, reparatorul de instrumente Pavel Onoaie, ce la randul sau a fost indrumat de catre lutierul ceh Jan Maracek, refugiat de razboi la Cluj, reparator si constructor de instrumente. In constructia acestor instrumente, Nicolae Vadan utilizeaza numai lemn din padurile romanesti, cu prioritate din Muntii Apuseni, Valea Somesului Mic, din apropierea satului sau de origine (com. Rasca, jud. Cluj). In acelasi timp, probeaza instrumentele de unul singur, intrucat cunoaste arta interpretarii instrumentale de la tatal sau, care a fost unul dintre „ceterasii” muntilor Apuseni si abordeaza un stil de interpretare propriu si inconfundabil, invatat din satul natal, conform folclorului muntenesc specific, de pe cursul inferior al raului Somesul Mic.

Lutierul Nicolae Vadan a construit pana acum aproape 100 de instrumente performante, care corespund nu doar interpretarii muzicii populare ci si a celei clasice, instrumentele sale calificandu-se si in acest domeniu si reuseste sa ridice arta constructiei de instrumente muzicale la rang de meserie nobila. De-a lungul timpului a castigat increderea instrumentistilor amatori si profesionisti din tara dar si din strainatate si este deseori cautat la atelierul de reparatii al Academiei de Muzica „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca de instrumentisti profesionisti, precum: Gabriel Croitoru, Nicusor Silaghi, George Dudea si este mereu vizitat de dirijori ai unor orchestre binecunoscute, Ovidiu Bartes (orchestra „Cununa Transilvana” Cluj-Napoca) si Nicolae Botgros (Orchestra ,,Lautarii” Chisinau), s.a.

De asemenea, desfasoara o buna colaborare cu multe institutii culturale ale municipiului Cluj-Napoca, ce au nevoie de serviciile sale: Filarmonica Transilvania, Opera Romana, Liceul de Muzica „Sigismund Toduta”, Scoala de Muzica „Augustin Bena”, Orchestra profesionista ,,Cununa Transilvana”, punand la dispozitia tuturor totalitatea cunostintelor sale teoretice si tehnice acumulate.

Ca o recunoastere a meritelor sale, in anul 2015 C.J.C.P.C.T. Cluj i-a dedicat un spectacol folcloric al carui protagonist a fost insusi mesterul popular Nicolae Vadan. Totodata a participat la realizarea a doua  filme pe aceasta tema: constructia de instrumente muzicale din lemn de rezonanta romanesc, din Carpati - „Aurul verde” si „Ceterile lui Vadan”.

Pana acum, judetul Cluj detine sapte titluri de „Tezaur uman viu”: rapsodul popular Vasile Soporan din Frata, Formatia instrumentala „Zorile” din Mociu (Țuli Carol, Covaci Babut, Covaci Alexandru, Bumb Cornel), dansatorii Dumitru Moldovan si Elisabeta Moldovan din Frata, dansatorul Lovasz Kuli Ferencz din Visea, ceterasul Alexandru Ciurcui (Șandorica) din Soporu de Campie si constructorul de instrumente muzicale din lemn, Nicolae Vadan din Rasca.

Programul Tezaure umane vii, una dintre initiativele UNESCO privind salvgardarea, pastrarea si transmiterea patrimoniului cultural imaterial, vizeaza, pe de o parte, cresterea gradului de recunoastere si vizibilitate a pastratorilor si transmitatorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial in cadrul comunitatilor din care fac parte, al specialistilor si al publicului larg, iar pe de alta parte identificarea acelor persoane care, facand dovada caracterului exceptional al performarii sunt capabile sa transmita un anumit element de patrimoniu imaterial, in forma si cu mijloacele traditionale nealterate, contribuind astfel la asigurarea viabilitatii acestuia.